Cultură și învățământ

Învăţământ 

La nivelul comunei Şercaia există 3 grădiniţe şi 3 şcoli primare (nu există nici o formă de învăţământ liceal). Situaţia copiilor înscrişi la unităţile de învăţământ este următoarea:

  • copii înscrişi la grădiniţe - 84;
  • elevi înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial- 283. Rata de abandon înregistrată este de aproximativ 5%.

Numărul de cadre didactice care activează la nivelul comunei este de 25 de persoane, cu niveluri diferite de pregătire profesională:

  • 11 cadre cu studii superioare;
  • 7 cadre cu studii SSD;
  • 6 cadre care au absolvit liceul pedagogic;
  • un cadru didactic în curs de calificare.

La nivelul comunei funcţionează 2 biblioteci: biblioteca comunală şi biblioteca şcolară.
În prezent, în localitatea Şercaia există o modernă sală de sport, realizata recent. Elevii Şcolii Generale din localitate pot acum să-şi desfăşoare în condiţii optime orele de educaţie fizică. Tot aici se vor putea organiza competiţii sportive. Pe lângă mobilierul specific, sala de sport a fost dotată cu duşuri şi grupuri sociale moderne. Investiţia a costat un milion lei, banii provenind din fonduri guvernamentale, de la Consiliul Judeţean şi Consiliul Local.

 

Cultură

Cu o istorie care îşi intinde vestigiile până în preistorie, pe raza comunei se află mai multe monumente de mare însemnătate: Biserica Cetate a Halmeagului, Turnul Bisericii Evanghelice din Şercaia, numeroase construcţii arhitectonice datând din secolul al XVIII-lea, lăcaşuri de cult, ortodox, evanghelic, greco-catolic, adventist, case din lemn, ca o mărturie a trecutului.
În ceea ce priveşte infrastructura culturală, în Comuna Şercaia există 3 cămine culturale, acestea necesitând importante lucrări pentru reabilitare.

 

Dintre sărbătorile şi tradiţiile cu specific local, amintim în special următoarele:

 

Sărbătoarea narciselor are loc în fiecare an pe data de 21 mai, când se sărbătoreşte Ziua Sfinţilor Constantin şi Elena. "Poiana Narciselor" se află situată în satul Vad, aceasta este recunoscută ca şi rezervaţie naturală sub denumirea de "Dumbrava Vadului", fiind singura rezervaţie naturală de profil din Europa. Poienile de narcise se întind pe mai mult de 300 de hectare, iar în unele locuri depăşesc chiar 150 de fire pe metru pătrat.

Este o celebrare a înfloririi narciselor. Participanții care vizitează pădurea cu narcise organizează picnic și asistă la spectacole în aer liber, cu muzică și dansuri folclorice specifice zonei
Cu ocazia acestei sărbatori, tinerii din Valea Homorodului, îmbrăcaţi în port popular, se îndreaptă spre această poiană pentru a participa la tradiţionalele întreceri cu tinerii din satele şi judeţele învecinate. Festivalul este un prilej excelent de a evidenţia frumuseţea dansului, a cântecului, portului şi obiceiurilor populare din zonă, un eveniment la care participă formaţii populare din Zetea, Mădăraşi, Lueta, Căpâlniţa, Tuşnad Băi, formaţia din Mateszalka (Ungaria) şi Ansamblul Popular Naţional Secuiesc.

 

Plugarul. Plugarul este un obicei tradițional care se organizează în fiecare an cu ocazia Paștelor Ortodoxe, în Satul Vad. În cadrul evenimentului se cinstește prima cunună de grâu, în speranța unei recolte bogate în anul respectiv și a bunăstării generale pentru comună. 

În ziua de luni (a doua zi de Paște), ceata de feciori și fete a satului (tineri necăsătoriți, până în jurul vârstei de 19 ani), îmbrăcați în costume populare, se strâng împreună acasă la unul dintre baieții care urmează să intre în armată în anul respectiv. El va fi Plugarul, care va fi ascuns în gospodăria sa, iar după ce sătenii îl găsesc, cetașii îl îmbracă cu cununi din grâu proaspăt (pe cap, pe mâini, pe picioare, pe corp) și va fi scos la vale, la vremea când se termină slujba de la biserică. Va fi purtat pe brațe, pe o grapă de lemn, spre râu de către baieții din ceată și însoțit de fetele din ceată și de alaiul format, în ritmul melodiilor populare ale zonei. La podul care traversează valea se desfășoară toată acțiunea. Pe malul apei ceata joacă pe câteva dansuri populare, apoi Plugarul intră în apă și face cruce pe apă.
Partea distractivă este cea când plugarul este scufundat în apa râului, după care, în semn de belșug și rodnicie își va umple cu apă clopul pe care îl poartă pe cap și apoi fuge să stropească lumea adunată. În acest timp i se fură grapa pe care a fost el dus la râu, în scopul de a fi aruncată pe vale. Restul cetașilor au misiunea de a o recupera, aruncându-se în apă după ea.
Se mai fac câteva dansuri de încheiere, după care cetașii pleacă să se schimbe cu haine uscate și se adună din nou pentru a vizita toate cuplurile căsătorite dupa Plugarul din anul precedent. În ultima parte a evenimentului, cetașii se retrag din nou acasă la Plugar, pentru a „scoate jocul", adică pleacă spre sala căminului cultural unde are loc petrecerea (jocul) până seara tarziu. Deși rămas același obicei, după multe generații, în fiecare an apar noi situații surpriză. Și, mereu, Plugarul aduce mulțimea dornică să se bucure de acest eveniment.


Ceata de feciori din Vad - sunt principalii actori ai obiceiului de Plugar și organizatori ai evenimentelor distractive din perioada de Paști și de Crăciun până la Bobotează, dar cea mai importantă acțiune a lor este colinda de Crăciun, organizată atât în sat cât și în împrejurimi.


Ceata de feciori din Șercaia - are cam aceleași caracteristici cu cea din Vad, mai putin organizarea Plugarului.


Zilele Halmeagului - se desfășoară în Satul Halmeag, în 19 august, participă Fanfara din Halmeag - una dintre puținele organizații de acest fel, care a păstrat tradiția de-a lungul timpului.

 

De asemenea, în Comuna Şercaia s-a păstrat obiceiul organizării de târguri în diferite perioade ale anului, după cum urmează:

  • Şercaia: 25 februarie, 8 mai, 21 august, 9 noiembrie (târguri mixte - mărfuri şi animale);
  • Vad: 9 februarie, 29 iunie, 20 noiembrie (târguri mixte - mărfuri şi animale), 21 mai - Maial Poiana Narciselor -târg tradiţional;
  • Halmeag: 11 mai, 15 octombrie (târguri mixte -mărfuri şi animale), 19 august - Întalnire cu fiii satului (târg tradiţional).
Înapoi