Tinerii din Vad duc mai departe obiceiul „Plugarului”
2009-04-20 00:00:00

Tinerii din Vad duc mai departe obiceiul „Plugarului”

Sătenii s-au adunat la prânz în centrul localităţii pentru a fi udaţi de tânărul plugar. Stropirea are scopul de a aduce belşugul în gospodărie. Manifestarea inaugurează seria lucrărilor agricole de primăvară în Ţara Făgăraşului.

 

Sărbătoare mare astăzi în satul Vad, din comuna Şercaia. Ca în fiecare an, toată suflarea localităţii s-a strâns pentru a lua parte la obieciul „Plugarului", una dintre cele mai vechi tradiţii cu caracter agrar. „Plugarul" este un obicei de primăvară, iar rolul principal îl are primul flăcău care a ieşit la arat în acel an. Ceremonialul cuprinde mai multe secvenţe rituale.


Plugarul a fost ales încă de săptămâna trecută, iar în prima zi de Paşte, fetele din sat i-au împletit cunune din grâu verde cu care, astăzi, tânărul a fost „gătit". Grâul verde este simbol al începutului unui nou ciclu. Serbarea a început cu ascunderea flăcăului în gospodăria sa. Aceasta îndeplineşte o funcţie dublă. Pe de o parte, de a supune unei probe de isteţime şi agerime pe feciorii veniţi să îl caute, iar pe de altă parte, funcţia magică de influenţare a recoltei, plugarul ascunzându-se în şură, în fân sau în hambarul cu grâu sau porumb, pentru ca anul să fie îmbelşugat. Cât timp plugarul a fost căutat, în curte, atât cei tineri, cât şi cei mai în vîrstă, s-au prins în joc, au cântat şi au chiuit.


Fertilitate şi bogăţie
După ce tânărul a fost găsit, a urmat împodobirea lui şi urcarea pe o grapă de lemn. El a fost purtat pe străzile satului spre râu de către ceilalţi feciori. Aici a fost scufundat cu grapă cu tot de patru ori în cele patru zări. Ca simbol al fertilităţii şi bogăţiei, apa este un motiv central al sărbătorii. Plugarul şi-a rupt costumul de frunze şi ramuri, rămânând în nişte haine închise la culoare şi cu o pălărie adâncă, cu boruri largi. Aceasta a fost folosită pentru a lua apă şi a-i stropi pe sătenii adunaţi pe malurile râului, dar mai ales pe tinerii care s-au căsătorit în acel an. Această „stropire" se presupune că are un rol magic, scopul ei fiind de a aduce belşugul în gospodăria proaspăţilor căsătoriţi. Ud-leoarcă, plugarul a fost suit înapoi pe grapă şi dus de ceata de tineri în sat, la masa care i-a aşteaptat, încărcată de bunătăţuri. După ce s-a ospătat, Plugarul şi ceata de feciori au mers pe la casele proaspăt căsătoriţilor, pentru a juca tânăra mireasă. Seara, s-au încins din nou jocurile şi horele.


Plugarul, în ţară
Un obicei asemănător „Plugarului" este întâlnit în Nordul Ardealului, în judeţul Bistriţa Năsăud şi se numeşte Boii Sângeorzului. Un obicei asemănător se practică şi în Maramureş. Este vorba de Tânjaua. În trecut, aria de răspânire a „Plugarului" era mult mai largă atât în ţară, cât şi în Braşov, dar în prezent îl mai întâlnim doar în Vad, Cuciulata şi Comăna de Jos.

 

Sursa: Adevărul de Brașov, autor Ionuţ Dincă

Înapoi