Meniu Închide

Aspecte generale

Situare și modalități de acces
Comuna Şercaia este situată în judeţul Braşov, pe şoseaua naţională DN1 (E68), între Braşov şi Sibiu, la circa 14 kilometri, spre est de municipiul Făgăraş şi la circa 56 de kilometri, spre vest de municipiul Braşov.
Şercaia este punctul terminus al drumului naţional DN73A, care face legătura între localităţile Predeal si Şercaia. Plasarea aceasta reprezintă o mare oportunitate pentru comună, aflându-se sub influenţa unui important centru de dezvoltare al ţării (este vorba despre Municipiul Braşov).
Localităţile aflate în imediata învecinătate sunt: Persani, spre est, Vad spre sud, Mândra spre vest, Hălmeag, spre nord-vest, Părău, spre nord-est.
Şercaia este constituită din 2 părţi delimitate de elementul natural reprezentat de valea râului Şercaia. La est de acesta se află cartierul săsesc al aşezării, numită de către locuitorii celeilalte părţi „în sat”, ceea ce sugerează că nucleul iniţial al aşezării actuale s-a situat aici.
Din punct de vedere administrativ, Şercaia este o localitate administrativă de rangul II, fiind compusă din următoarele unităti administrative: Şercaia – satul de reşedinţă, Vad (renumit pentru Poiana Narciselor) si Hălmeag (unde se află una dintre cele mai vechi biserici din Transilvania).

Localitatea Vad se află la interferenţa a trei mari unităţi morfo – structurale şi anume: zona nordică a Munţilor Făgăraşului, Dealurile Perșanilor centrali şi sudici şi Depresiunea Făgăraşului, mai exact în partea de sud-est a depresiunii Făgăraşului, în unghiul format de Carpații Meridionali cu cei Răsăriteni, pe câmpia de acumulare piemontană, în mijlocul şesului aluvionar al Văii Șincii.
Este situată aproximativ în centrul țării, străbătută de Drumul Naţional DN 73A Șercaia – Râşnov și are următoarele coordonate geografice:
– 45.79174 latitudine nordică;
– 25.14340 longitudine estică.
– altitudine 462 m.

Localităţile limitrofe sunt:
– Șercaia (centrul de comună), spre Nord,
– Perșani, spre Est,
– Șinca Veche, Ohaba şi Șercăița, spre Sud,
– Bucium şi Toderița, spre Sud – Vest ,
– Mândra, spre Nord – Vest.

Satul se află într-un cadru natural deosebit, datorat formelor de relief impunătore care se pot observa încă de la intrarea în localitate: spre sud şi sud-vest culmile semeţe şi trufaşe ale Munţilor Făgăraş; spre est şi sud-est Munţii Perșani şi Măgura Codlei care se zăreşte în zare; în nord Podişul Transilvaniei cu dealurile împăturite de peste Olt; iar spre vest câmpia întinsă a Făgăraşului.
Vatra satului este situată într-o zonă de şes, ocupând o suprafaţă de circa 2 km pătraţi, între platourile „Coastă” şi „Aluniş”. Satul are 385 de numere de casă, cuprinzând 231 de gospodării, restul de numere reprezentând grădini.
Localitatea este împărţită în două părţi inegale de Valea Șincii sau Şercăii, după alţi autori, partea din stânga sau „peste vale” este mai mică, iar partea din dreapta este mai mare. Hotarul satului se întinde pe o suprafaţă de 24 de km pătraţi.

Cadru demografic

Localitatea şi-a schimbat deseori demografia datorită migraţiilor (1780 în Ţara Românească, 1907 și 1920 în SUA), războaielor sau deportărilor (1945 în URSS).
În anul 1510, în Şercaia erau 35 de latifundiari, în 1900, 896 saşi, iar în 1944, 821 de suflete. Astăzi în Şercaia se află 3.068 locuitori.
În privinţa populaţiei românesti, aceasta nu a fost admisă să locuiască decât „Peste Vale” sau „În Români”, în partea satului unde se află în prezent Biserica greco-catolică, în partea de Nord-Vest a localităţii. În partea centrală a satului, unde se află Biserica săsească, sau unde sunt situate Biserica ortodoxă, ori Primăria, românii au fost admişi să locuiască foarte târziu.
În anul 1733, când Episcopul român unit Ioan Inocenţiu Micu Klein a dispus organizarea unui recensamânt (unei conscripţiuni), în Şercaia au fost recenzate un număr de 25 de familii românesti, adică în jur de 125 de persoane (comparativ, Vadul avea 73 de familii, adica vreo 365 de locuitori, iar Halmeagul avea 28 de familii românesti, adica un numar de vreo 140 de români). În localitatea Şercaia, la acea dată, nu existau lăcaşuri de cult sau preoţi ai vreunei religii românesti, cea mai apropiată biserică românească se afla la Vad (la circa 5 kilometri distanță), unde erau recenzaţi doi preoţi uniţi (greco-catolici), în ortografie ungurească: Iuon și Sztán (Stan).
În anul 1927, s-a organizat un recensământ al populaţiei în România. La Şercaia, cu acea ocazie, au fost recenzate 624 de familii, cu 1874 de persoane, între care 288 de familii românesti, cu 784 de persoane, 300 de familii de saşi, cu 888 de persoane, 34 de familii de unguri, cu 191 de persoane, precum și 4 familii de alte naţionalităţi, cu 11 de persoane.
La recensământul populaţiei din anul 2001 comuna Şercaia avea o populaţie stabilă de 3070 de locuitori. În ceea ce priveşte distribuţia pe sex, înregistrăm o situaţie extrem de echilibrată, numărul de femei şi bărbaţi fiind aproape egal:
• 1533 populaţie de sex feminin;
• 1537 populaţie de sex masculin.
Structura etnică a populaţiei din comună a cunoscut semnificative modificări de-a lungul timpului. În prezent, populaţia majoritară este formată din români (1800 români, 724 Rromi, 534 Maghiari, 10 Germani 2 alte etnii).
Din punct de vedere al religiei, cea mai răspândită este în prezent religia ortodoxă (cu un număr de 2547 de locuitori declaraţi).

Târguri de mărfuri și animale

  • Şercaia: 25 februarie, 8 mai, 21 august, 9 noiembrie
  • Vad: 9 februarie, 29 iunie, 20 noiembrie
  • Halmeag: 11 mai, 15 octombrie

Cetățeni de onoare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sari la conținut